Se spune ca omul este o fiinta sociabila. Daca o fi toata lumea, nu am de unde sa stiu. Insa, familia mea este.

Se mai spune si ca omului ii plac provocarile si are inoculat in sange spiritul de explorator. Daca se aplica la scara larga, nici asta nu am de unde sa stiu. Insa, familiei mele ii plac atat provocarile cat si explorarile.

Spre norocul meu, provin dintr-o epoca in care, toata lumea socializa… cu toata lumea. Si astazi socializeaza dar, spre deosebire de trecut, pare ca toata lumea socializeaza… singura. Este un fel de microb care circula prin aer. Recunosc, intr-o oarecare masura m-a atins si pe mine microbul cu pricina. De exemplu… am o adevarata socializare cu vreo 5000 de prieteni pe retelele sociale.

In copilarie, zilnic socializam cu Stefan, stand in fata unei cutii pe care scria “Nu te supara frate”. De fapt, exact ca doua maimutele cuminti, copiam ce vedeam ca faceau proprii nostri parinti care, socializau de zor. Fie ca era weekend, fie ca era fix in mijlocul saptamanii, socializau, explorau si isi provocau prietenii prin fel de fel de jocuri de societate. Nu le insir aici deoarece, unele sunt “demult apuse”.

Erau vremuri frumoase. Astazi, s-au schimbat. Lumea nu mai are timp de atata socializare. Insa, precum un catar incapatanat, familia mea si-a pastrat obiceiurile.

E adevarat ca, pe masura ce am inaintat in varsta si avand fel de fel de alte responsabilitati in viata, socializarea nu a mai avut loc zilnic dar, am creat o regula gen “pe aici nu se trece”.

Mai exact, socializam sambata… oficial… adunandu-ne toata familia in fata unor board games. Si cum ne plac mult provocarile, iar in ultima vreme am tot auzit de jocurile de societate de la Oxygame, le-am inclus in vietile noastre botezandu-le “provocarea de weekend”.

De la o vreme, ne-am apucat de afaceri. Tot ca forma de socializare, evident. Facem ceea ce se numeste “afacere in familie” chiar intr-un renumit port al Caraibelor.

Pe scurt, ne asezam noi la masa pe care in prealabil asternem o cuvertura… care are cativa ani mai mult decat am eu de cand ma aflu pe aceasta planeta. Intre noi fie vorba sa tot fie jumatate de secol de cand bantui prin zona. 🙂

Iti dai seama ca discutam aici de o cuvertura folosita de generatii doar pentru… adunarile impatimitilor de jocuri de societate.

Nu intotdeauna suntem aceiasi membrii ai familiei. Dar ca regula, intre 3 si 5 persoane se afla in jurul mesei pe care troneaza cuvertura cu pricina.

Primul pas… buletinele la control.

Fiecare dintre cei maxim 5 participanti trebuie sa dovedeasca o vechime de minim 8 ani pe lumea asta. Pana acum, toti am trecut testul initial. 🙂

Apoi, luam 120 carti si ne bulucim toti sa intram in Port Royal. Asta, pentru inceput.

Buluceala creata ma duce cateodata cu gandul la Jumanji. Iti amintesti filmul? Adevarata adrenalina, nu-i asa?

Pentru inceput scoatem din pachet cartea de expeditie speciala. Ca o folosim sau nu, asta decidem saptamanal in functie de numarul “piratilor” din jurul mesei.

Fiecare jucator primeste in zona de joc personala cate trei galbeni din teancul de tragere.

Apoi, fiecare dintre noi trece prin etapa numita “descoperirea” in vederea formarii portului. Urmeaza etapa de “negot si angajare” ce depinde de harzard.

Este o faza in care, nivelul de adrenalina atins de fiecare membru al familiei creste sau scade in functie de… ai ghicit… harzard.

Personal, prefer cartile cu nave care sunt gratuite 🙂 dar… in nici un caz atunci cand plasez doua nave de aceeasi culoare. Asta ma face sa stau o tura si nu-mi place ca altii sa faca afaceri chiar sub nasul meu. Si chiar in timp ce eu stau pe margine sa privesc.

Mai ales daca mai si cumpara personaje care ulterior le aduc doar avantaje, fie ca sunt abilitati, fie puncte de victorie.

Cand teancul de tragere se termina amestecam teancul de decartare si-l folosim pentru trageri. Cartile de majorari de taxe… inca nu stiu daca imi plac sau nu. As spune ca nu, pentru ca beneficiile aduse sunt net inferioare penalizarilor 🙂

In schimb, imi  plac cartile de expeditie care-mi aduc cu regularitate galbeni si puncte de victorie. Nu stiu altii ce simt dar, Port Royal a devenit pentru mine molipsitor in clipa in care am acumulat pentru prima oara 12 puncte si am fost declarata castigatoare.

In zilele in care dorim sa avem parte de provocari noi si un plus de distractie, inclusiv sa fortam si mai mult norocul, apelam la Extensia Port Royal: Doar inca un contract care ne aduce componente cu puncte de victorie, abilitati noi dar si variantele de joc “cooperativ” si “solo”.

In unele sambete insa, consideram ca avem destule averi si, alegem un alt joc de societate. Cateodata ne mai ciondanim pentru ca nu ne punem de acord cu regulile insa, pentru aceste momente de cumpana, incarcate cu adrenalina, Oxygame ne pune la dispozitie sfaturi filmate.

Intr-o zi, tot cercetand sfaturile acestea, am gasit Qwirkle, un alt joc ce ne-a provocat.

Asa ca fapt divers, in primul rand, jocul ne-a trezit cheful de a avea incredere unii in altii. Ca atare, nu mai controlam cartile de identitate si certificatele de nastere la incepere, pentru nici unul din cei maxim patru jucatori. Am hotarat, de comun acord, ca toata lumea are mai mult de sase anisori.

Iar, cuvertura aceea speciala, traditionala, tot pe masa de joc aterizeaza.

Desi Qwirkle pare simplu la prima vedere, strategiile pe care trebuie sa le aplicam folosind cele 108 carti de joc reusesc sa ne captiveze mintile.

Personal, mi se pare foarte distractiva provocarea de a folosi cele doua posibilitati de combinare a pieselor din lemn. Fie ca acumulez cat mai multe puncte combinand piesele seriei de aceeasi culoare dar forme diferite, fie pe cele cu forma identica dar culoare diferita, ma concentrez sa formez randuri maxime, adica de 6 piese. Si uite-asa dau eu nastere unui Qwirkle.

Evident ca, in tot acest timp, imi tin “adversarii” de socializare sub observatie, pentru ca… nici ei nu stau degeaba si pot oricand puncta.

Trebuie sa recunosc ca fiecare dintre noi asteapta cu aceeasi nerabdare provocarea de weekend.

Iar pentru restul saptamanii, am pastrat doar pentru mine Cubul Rubik. In amintirea vremurilor in care, reuseam sa rezolv cubul 3×3 in fix 50 secunde. Eram prin clasa a 10-a cand se intampla asta. Aveam chiar si o foaie cu formule dupa care formam toate fetele. Am pastrat-o bine… e depusa precum un trofeu in sertarul cu acte oficiale.

La cerere o pot chiar arata. 🙂

E adevarat ca 50 de secunde nu se compara cu recordul stabilit de Yusheng Du in 3,47 secunde. Si nici cu cele 0,38 secunde (Da, ai citit bine!) in care, anul acesta, un robot a rezolvat faimosul cub.

Insa, cele 50 de secunde ale mele… m-au facut sa pastrez la loc de cinste formulele. Asa ca… exersez de zor sa-mi bat propriul record. 🙂

Si asta, in timp ce tu ai facut cunostinta cu familia mea. Familie pasionata de socializare care a acceptat provocarea de weekend Oxygame.

*

Note:

  • Surse imagini: pixabay si cutia.ro
  • Articolul este scris pentru Spring SuperBlog 2019 – proba 12

 

 

20 COMENTARII

  1. Din pacate, socializam tot mai putin. Atat cu familia, cat si cu prietenii, cunostintele. Metoda ta e una de succes, iar modul in care ai pus-o pe “hartie” , ca intotdeauna ireprosabil si fermecator. Felicitari si mult succes!

    • Multumesc muuult, Dana! Trebuie sa recunosc ca… am avut si o perioada de pauza cu socializarea. Dar… cu multi ani in urma, tata a ales sa paraseasca locurile acestea asa ca… am facut regula asta pentru ziua de sambata. Vreau sa fiu sigura ca mama nu e singura sambata 🙂 Si, impreuna cu ea, ne simtim si noi super! Mai e putin si vine sambata urmatoare! Yuppi!

  2. Nu te supăra frate
    Păcălici
    Macao
    Rubik
    Jocul cu bețișoare colorate…
    Și mult cățărat in corcoduși, genuchi beliți și nemaipomenit mâncare fo 6 ore

  3. Cand eram pustoaica faceam cubul ala de zbarnaiam! Si eu si cubul. :))
    Acum..mi-a luat nshpe minute (muulte rau) ca sa-l fac.

    Si mie-mi place sa jucam jocuri de societate, deocamdata pe cele care merg si pt copil de 7-8 ani.
    Monopoly, Scrable, Remi, pacalici, razboi…

    Vreau si eu o afacere in Caraibe:)))

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here