Sa-ti Vorbesc despre Mine in O Mie de Cuvinte

Doar cateva zile au trecut de cand… am ajuns la concluzia ca am o personalitate multipla. Totul se datoreaza scriitoarei si jurnalistei Sidonia Dragusanu, ale carei carti reeditate (mai exact trei dintre ele) am avut sansa sa le citesc. Si, rascolite fiindu-mi emotiile, am hotarat sa-ti vorbesc despre mine. 🙂

“Am o personalitate multipla!”, mi-am spus dupa ce am parcurs filele celor trei carti in care, relatia de cuplu se afla in prim plan. Cu fiecare pagina citita, m-am trezit brusc in pielea personajelor, socata fiind de faptul ca franturi din viata mea erau descrise, disecate si analizate printre randuri.

Incepand cu “Nu-mi pare rau ca i-am facut Luizei marturisirea asta – dar ma supar pe mine ori de cate ori filosofez ieftin, in marginea celor mai marunte lucruri“, cuvinte rostite de Dudu in romanul de debut al Sidoniei Dragusanu, “Intr-o gara mica“.

Cuvinte pe care le-am rostit de nenumarate ori in viata, singura diferenta fiind numele persoanei ce-mi asculta destainuirea. Care intr-un final ajungea parte a unui triunghi amoros din care, invariabil, ma retrageam.

In nuvela “Batista rosie” m-am recunoscut atunci cand domnului Angelescu in varsta de 47 de ani i se spune despre casatoriile din “ziua de azi” ca “Nu sunt nici mai bune, nici mai rele decat altadata… Poate doar atat ca altadata, oamenii aveau mai multă rabdare sa se cunoasca.”

Faptul ca mi-am cunoscut jumatatea la aceeasi varsta, casatoria avand loc dupa ce “am avut rabdare” sa ne cunoastem… m-a facut sa ma intreb daca nu cumva… Sidonia Dragusanu a fost o vizionara.

Si totul a culminat cu scrisoarea “sa-ti vorbesc despre mine”, pe care personajul principal al romanului “Jurnalul Aurorei Serafim” i-o adreseaza lui Horia.

“E atat de buna si de curata prietenia noastra. E mult mai de pret decat dragostea. Dragostea am cunoscut-o si mi-e frica de ea. Stiu si cum incepe si stiu mai ales cum se sfarseste.”

Aproape ca m-am cutremurat cand am citit cuvintele pe care le-am scris viitorului meu sot, in clipa in care mi-am dat seama ca relatia noastra se transforma. 

Viitor sot care, coincidenta sau nu… este un amestec perfect intre medicul Horia Mihail si inginerul Liviu Runcan.

Poate acesta este si motivul pentru care am acceptat fara sa clipesc faptul ca Aurora il alege ca partener pe Horia.

Regasind ambele personaje in identitatea sotului meu, am zambit vazand alegerea ei “calma” si mi-am dorit din toata inima ca personajul feminin principal sa aiba parte in… al ei Horia si de latura ascunsa “Runcan”, personaj ce m-a intrigat din prima clipa.

Un personaj care inspecteaza o gradinita de copii, incearca sa-si impuna ideile moralizatoare si sanatoase dealtfel, in timp ce… “isi scutura pipa”, reuseste intotdeauna sa ma fascineze.

“Am o personalitate multipla”, concluzionez citind aceasta carte despre iubire, despre ura, despre prietenii false, gelozie extrema, durere, frica, bucurie, inocenta, mentalitati… intr-o epoca plina de schimbari. Exact ca epoca pe care am traversat-o eu in jumatatea de secol de cand ma aflu pe aceasta planeta.

Probabil ca acestui roman ii datorez dorinta “Sa-ti Vorbesc despre Mine“. Sau poate ca  “de vina” este filmul omonim, ecranizare a romanului Jurnalul Aurorei Serafim… pe care nu l-am vizionat. Nici in 1987, anul premierei si nici in cei 32 de ani ce s-au scurs de atunci.

Insa, interviul pe care “ziarista, pasoptista si bloggerizda” Dollores Benezic i l-a luat regizorului Mihai Constantinescu, l-am citit aproape cu sufletul la gura. La fel ca si interviul acordat de actrita Ioana Craciunescu, interpreta Aurorei Serafim.

Faptul ca, atat regizorul, interpreta rolului principal cat si publicul participant la premiera ce a avut loc la Cinema Patria, se intrebau… si se intreaba si in zilele noastre… de ce Aurora l-a ales pe Horia in detrimentul inginerului Runcan… mi-a adus un zambet larg pe chip.

Eu stiu ca, intr-o zi, Horia o va rasplati pentru alegerea facuta scotand la iveala din adancurile sale, masculinitatea si farmecul evident al celui ce a pierdut “competitia”.

Savurand interviurile, la un moment dat am fost chiar frapata de faptul ca… m-am recunoscut chiar si in… regizorul filmului “Sa-ti vorbesc despre mine”.

Cand Mihai Constantinescu si-a destanuit fuga de pe platoul de filmare pentru a se casatori intorcandu-se imediat dupa eveniment la munca… aproape ca m-a lasat cu gura cascata. Pasamite si eu… am dat o fuga pana la sfatul popular intr-o zi de iarna, dupa care m-am intors la un proiect ce trebuia predat urgent.

Fie ca ma identific in gandirea, in modul de actiune si reactiune al personajelor, sau in ceva de ordin fizic sau emotional… scrierile Sidoniei Dragusanu sunt perfecte, reusind sa atinga fiecare coltisor si amintire din sufletul meu

Doar cateva zile au trecut de cand, realitatea cotidiana mi-a revelat faptul ca mit literar sau nu, Sidonia Dragusanu a scris despre mine, cu mine, pentru mine… rascolindu-mi toate emotiile… iscand intrebari existentiale.

Raspunsurile se lasa inca asteptate.

O asteptare ce a cuprins si inima mea, anticipand introspectia si emotia pe care mi le va darui urmatoarea carte scrisa de Sidonia Dragusanu, cea care “a fost pentru prietenii ei ca iarba de leac” (1) care “credea mai mult in viata decat in gloria operei!” (2) si care “radea 59 de minute pe ora” (3).

*

Note:

• Surse imagini: colectia personala si Sidonia.ro
• (1) – Lucia Demetrius, poeta din cenaclul Sburatorul al lui Lovinescu
  (2) – Valeriu Sarbu, poet si dramaturg
  (3) – Ecaterina Oproiu – ziarista la Romania Libera
• Articolul a fost scris pentru Spring SuperBlog 22019 – proba 10